Gala Premiilor "Ioan Chirilă"

Jurnaliştii şi personalităţile din lumea sportului participă azi, 23 noiembrie, la Gala Premiilor „Ioan Chirilă". Ediţia a cincea a evenimentului se va defăşura la Phoenicia Grand Hotel, în Sala Bucureşti, începând cu ora 20.00.

Premiile sunt acordate anual celor mai buni jurnalişti de sport din ţară, ca un omagiu adus marelui gazetar şi scriitor de literatură sportivă din România, Ioan Chirilă, care a murit la 21 noiembrie 1999. Producătorul principal al premiilor este Fundaţia ArtEST, al cărei preşedinte este actriţa şi regizoarea Iarina Demian, soţia lui Ioan Chirilă.

Vor exista nouă categorii premiate. Câştigătorul Marelui Premiu, oferit la secţiunea Ziaristul Anului, va primi suma de 2.000 de euro. Premiul special pentru carte va fi însoţit de un cec în valoare de 1.000 de euro, in timp ce categoriile Editorialistul Anului, Reporterul Anului, Fotoreporterul Anului, Comentatorul Radio al Anului şi Comentatorul TV al Anului vor fi răsplătite cu 700 de euro fiecare.

La aceste secţiuni se adaugă Sportivul Anului şi Talentul Anului, distincţie acordată celui mai bun autor neprofesionist de cronici sportive. Aceste două premii nu vor fi însoţite de bani. Sportivul Anului va fi recompensat cu o plachetă de argint care poartă semnătura lui Ioan Chirilă. Câştigătorul premiului Talentul Anului va primi o plachetă de bronz creată de maestrul Mihai Buculei şi va avea şansa de a lucra, timp de trei luni, în redacţia de sport a cotidianului Evenimentul Zilei. Participantul care se va clasa pe locul al doilea la Talentul Anului va avea posibilitatea de a lucra timp de o lună ca redactor de sport pentru site-ul Hotnews.ro.

Juriul competiţiei este format din personalităţi marcante din domeniul publicisticii şi al culturii: Iarina Demian, preşedintele ArtEST; jurnalistul Cristian Tudor Popescu; poetul Florin Iaru; publicistul şi scriitorul Nichita Danilov; prozatorul Ioan Groşan; criticul literar Alex Ştefănescu; romancierul şi istoricul de teatru Mircea Ghiţulescu, consilier la Uniunea Scriitorilor din România.

În competiţia celor mai buni gazetari sportivi ai anului au intrat jurnaliştii nominalizaţi de organizatori şi de cele mai importante instituţii media din presa centrală şi din provincie: publicaţiile Adevărul, Curentul, Evenimentul Zilei, Fanatik, Gazeta Sporturilor, Gândul, Libertatea, ProSport, România Liberă, Sport Magazin, Ziua, Monitorul de Galaţi, Renaşterea Bănăţeană, Transilvania Expres, Ziarul de Iaşi, Ziua de Cluj şi Ziua de Constanţa; televiziunile Antena 1 şi Antena 3, Eurosport, Kanal D, Naţional TV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, Telesport şi TVR; posturile radio Europa FM, Kiss FM, Naţional FM, Sport Total FM, Radio Iaşi; agenţiile de presă Agerpres, Mediafax şi NewsIn şi portalul Hotnews.ro. Acestora li se adaugă nominalizările provenite de la cinci personalităţi publice iubitoare de sport: Alexandru Arşinel, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Rusu, Mitică Popescu şi Sorin Medeleni. Reprezentanţii instituţiilor media au nominalizat doar jurnalişti din afara organizaţiei în care activează.

Premiile vor fi câştigate „doar cei care nu şi-au comercializat scrisul, care fac această profesie cu pasiune şi eleganţă, aceia care încearcă, prin scrisul lor, să emoţioneze şi să schimbe lumea fără încrâncenare, cu zâmbetul pe buze, aceia născuţi din mantaua lui Ioan Chirilă”, au declarat organizatorii de la ArtEST.

„Întrucât Premiile Ioan Chirilă îi poartă numele, nu pot fi propuşi şi nu pot accede la aceste premii cei care au adus invective operei şi, deci, memoriei lui Ioan Chirilă”, au completat producătorii.

Premiile „Ioan Chirilă" au luat naştere în anul 2005, la iniţiativa Iarinei Demian. Au fost organizate anual, fără întrerupere, astfel că acum este celebrată cea de-a cincea ediţie.

Cel mai bun ziarist al anilor trecuţi a fost, conform premiilor, redactorul-şef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Tolontan (2005, 2008), urmat de Grigore Cartianu de la Evenimentul Zilei (2006) şi Adrian Georgescu de la Gazeta Sporturilor (2007). Distincţia de Reporterul Anului le-a revenit, pe rând, lui Decebal Rădulescu de la Gazeta Sporturilor (2005), lui Liviu Iolu de la Evenimentul Zilei (2006), Roxanei Maha de la Cotidianul (2007) şi lui Andrei Nourescu de la ProSport (2008). Secţiunea Editorialistul Anului a fost câştigată de Ion Cupen, cronicar ProSport (2005); Radu Paraschivescu (2006), Cristian Geambaşu (2007) şi Maria Andrieş (2008), toţi trei editorialişti la Gazeta Sporturilor. Fotoreporterul Anului a fost declarat Cristi Preda de la Gazeta Sporturilor (2005), ulterior Răzvan Păsărică, freelancer (2006) şi Alex Nicodim de la Gazeta Sporurilor (2007, 2008).

Categoria Comentatorul TV al Anului a fost câştigată de Radu Naum (2005, 2006) şi Bogdan Cosmescu (2007, 2008), ambii de la Televiziunea Română. Premiul pentru Comentatorul Radio al Anului a fost obţinut de Nicolae Secoşan (2005), Adrian Soare (2006, 2008) şi Cătălin Cârnu (2007), toţi de la Radio România. Premiul Special pentru Carte a fost primit de „Fanionul roşu", volum scris de Radu Paraschivescu (2005). Sportivul Anului 2006 a fost gimnastul Marian Drăgulescu. În 2007, premiul i-a revenit fotbalistului Adrian Mutu, iar în 2008, maratonistei Constantina Diţă-Tomescu. Premiul Talentul Anului a fost câştigat de Andrei Crăciun (2005), ulterior angajat la Evenimentul Zilei, Răzvan Prepeliţă (2006), Cătălina Pitiş (cu pseudonimul Dan Ionescu) în 2007 şi Alexandru Enăşescu în 2008.

Ioan Chirilă s-a născut la data de 25 octombrie, 1925, în oraşul Ismail din sudul Basarabiei, o localitate care aparţine în prezent Ucrainei.

În anul 1940, la vârsta de 15 ani, Ioan Chirilă a trecut Dunărea, împreună cu familia sa, şi s-a stabilit în oraşul Galaţi, iar apoi la Brăila, unde a absolvit liceul. Ulterior, s-a mutat la Bucureşti, unde s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o în anul 1949. În această perioadă,  a practicat fotbal ca junior la echipa de categorie inferioară Cetatea Ismail, apoi, în timpul războiului, la divizionara B Dacia „Vasile Alecsandri" Galaţi. Cariera sa de fotbalist a fost întreruptă de o accidentare gravă. În timpul studiilor universitare, a jucat volei şi tenis şi a practicat atletism (aruncarea greutăţii).

Din anul 1951 a lucrat ca redactor sportiv la Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport. Din 1959 a activat ca jurnalist la cotidianul „Sportul popular“, transformat după Revoluţie în „Gazeta sporturilor“. La acest cotidian sportiv, Ioan Chirilă a îndeplinit pe rând funcţiile de redactor (1959-1961), şef de rubrică (1961-1971), publicist comentator (1971-1978), şef de secţie (1978-1993) şi director general (1993-1999). Din anul 1997 a lucrat ca senior editor la cotidianul „ProSport“. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal şi la două ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară. În anii '70, a deţinut la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă în calitate de comentator.

Cunoscut sub porecla de „Nea Vanea", Ioan Chirilă este autorul a 27 de volume de publicistică închinate unor sportivi sau evenimente sportive, scrise într-un stil original, colorat: „Victorie cu orice preţ“, „Decatlonul de aur“, „Finala se joacă astăzi“, „World Cup ’66“, „Glasul roţilor de tren“, „Mexico ’70 - Jurnal sentimental“, „Învingătorul lui Cruyff“, „Nadia“, „Şepcile roşii“, „Ar-gen-tina!“, „Viaţa la puls 200“, „Espana ’82“, „Maratonul meu“, „Lucescu“ etc.

Cărţile sale au fost editate în tiraje foarte mari. De exemplu, volumul „Nadia“ s-a vândut în 300.000 de exemplare.

De multe ori, reflectarea evenimentului sportiv era un pretext pentru reportaje literare originale, în care evoca, emoţionant, locurile, oamenii obişnuiţi şi cultura. Ioan Chirilă a fost pasionat de pictură, film, teatru şi muzică.

Ioan Chirilă a fost şi un traducător de excepţie. A tradus din limba rusă, de la cărţi tehnice până la piese de teatru precum „Turnul de Fildeş" de Viktor Rozov, „Fuga" de Mihail Bulgakov şi câteva schiţe de M. Zoscenko, pe care le-a dramatizat sub titlul „Când comedia era rege". Toate s-au jucat pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti.

Ioan Chirilă a fost căsătorit cu actriţa şi directoarea de teatru Iarina Demian. Împreună au avut doi copii: Ionuţ, antrenor de fotbal, şi Tudor, actor şi muzician.